Sigilarea santurilor si fosetelor molarilor de 6 ani și a tuturor dinților cu relief ocluzal

2

 

Sigilarea șanțurilor și fosetelor molarilor de 6 ani și a tuturor dinților cu relief ocluzal

Organizatia Mondiala a Sanatatii are în vedere  patru metode de prevenție  a cariei dentare:  sigilarea dintilor ,igiena oro-dentara, fluorizarea  și  igiena alimentatiei.  Sigilirea dentara  reprezinta metoda de elecție în prevenirea și implicit profilaxia cariei dentare la copii. Această metodă poate fi aplicată tuturor dinților ce au suprafață ocluzala (adică suprafață pe care mestecăm alimentele),  fie aceștia dinți de lapte sau dinți permanenți, reducând cu până la 80% apariția cariilor dentare.  Perioada de aplicare a acestei metode de profilaxi e este 5 – 14 ani.

Astfel, indicația principală de sigilare o are molarul de 6 ani, cu alte cuvinte primul dinte permanent cu suprafață ocluzală care erupe.  Din ce cauză va întrebați? Răspunsul este simplu și vizează două aspecte:

  • Primul aspect ține de vârsta copilului; perioada 5-14 ani nu este una în care copiii exceleaza in conștiinciozitatea periajului dentar, astfel încât șansa ca molarul de 6 ani sau molarii de lapte sa nu fie corect igienizați este destul de mare. Acest lucru implică persistența resturilor alimentare pe suprafețele ocluzale brăzdate de șanțuri și fosete, concomitent cu dezvoltarea plăcii bacteriene și ulterior a cariilor dentare;
  • Al doilea aspect ține de relieful acestei suprafețe ocluzale; în momentul erupției, atât molarul de 6 ani cât și ceilalți molari temporari sau nu, au o suprafață ocluzală caracterizată de așa-numita morfologie primară, cu vârfuri ascuțite, șanțuri adânci, relief extrem de pronunțat. Odată cu utilizarea în masticație a acestor suprafețe intervine fenomenul de abrazie fiziologică a dințior, transformând morfologia primară accidentată și deci prielnică retenției resturilor alimentare și a plăcii bacteriene intr-o morfologie secundară care favorizează o curățire mai ușoară a dinților.

Sigilarea dentară se realizează folosind fie cimenturi glassionomere de sticlă ( au fost primul material utilizat în sigilările dentare) , fie rășini compozite fluide cu eliberare de fluor, în diverse colorații pentru a fi cât mai atrăgătoare,  fie compomerii (materiale ce reprezintă chimic o sinteză între cele două categorii amintite anterior și care incearcă să ofere beneficiile amândorura). Este important ca odată realizată, sigilarea dentară să fie controlată periodic la un interval de 4-6 luni.

Leave a Reply

Your email address will not be published.